Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Dam citire..
În 1834, când Tarile Române au început sa se dezvolte din punct de vedere economic, când constiinta nationala cerea unitatea si libertatea tarii, domnitorul tarii Românesti, Alexandru D. Ghica Voda, a obtinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corabiilor negustoresti si ostirii”
Steagul destinat corabiilor avea doua culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptarii tricolorului pe pamânt românesc.
O informatie o descoperim printre marturiile lui Jean Alexandre Vaillant, potrivit caruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima data în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic – jud. Prahova).
Tricolorul românesc era cunoscut înca din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol national cu cel putin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii în prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democratica (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national.
Revolutionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât si cei din tara Româneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscriptionat lozinca: „Fratia”: „Dreptate – Fratie” si dându-i denumire de „stindard al libertatii”. O luna mai târziu, „vazând cu nu s-a înteles înca cum trebuiesc facute stindardele nationale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou ca “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis si rosu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate în ordinea urmatoare: „lânga lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu fâlfâind“. În Adunarea populara desfasurata pe dealul Filaretului din Bucuresti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revolutiei, ”zi de mântuire pentru toata România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionanta Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înalaat „flamura cea mare tricolora a natiunii române”, a întregii natiuni române.
Ziua Drapelului National a fost instituita pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revolutionar a decretat ca Tricolorul – rosu, galben si albastru – sa reprezinte steagul national al tuturor românilor; cele trei culori împartite în mod egal reprezinta principiul egalitatii, orientarea culorilor în sus semnifica verticalitatea, cifra trei este numarul perfect, pe lânga tara noastra mai existând alte trei tari europene traditionale cu steagul tripartit în mod egal si vertical: Franta, Italia si Belgia.